Puiul de cerb si anotimpurile

Intr-o zi de primavara minunata , in mijlocul unei paduri s-a nascut un pui de cerb. Era foarte norocos puiul , pentru ca se nascuse exact cand toate florile infloreau , iar vremea era tot mai calda si mai frumoasa. Cu fiecare zi care trecea , odata cu micul cerb crestea totul in jur: Si copacii si iarba , si florile.

Mai traziu , cand puiul de cerb a crescut mai mare , mai puternic , primavara s-a transformat intr-o vara calda si placuta. Apoi a venit toamna . O data cu ea , frunzele din copaci s-au colorat frumos , iar dupa aceea una dupa alta au cazut , lasand crengile complet goale. Mai tarziu toamna s-a tranformat in iarna , cerul s-a facut cenusiu si din nori a inceput sa ninga.
Micul cerb se gandea : " Cred ca eu am facut ceva rau si din aceasta cauza vremea s-a schimbat atat de mult". Asa se gandea si era tare , tare trist. Din pacate ninsoarea continua sa cada , iar aerul era tot mai rece. Puiul de cerb era tot mai suparat. Continua sa creada ca el era vinovat pentru ca primavara disparuse si pentru ca venise iarna. Ii era foarte teama ca intr-o zi el insusi ar putea fi transformat in ceva rece si pustiu, la fel cum iarna transformase padurea.

Asa ca statea ascuns sub un copac cat era ziua de lunga, crezand ca daca va ramane acolo nemiscat , va putea face din nou vremea sa devina la fel de buna si frumoasa ca inainte. In timp ce zacea acolo zgribulit, simtindu-se foarte singur , iata ca s-a apropiat de el un soricel batran si intelept. L-a privit pe puiul de cerb , l-a tot privit si vazand ca nu se misca de acolo i-a spus : Vai Cerbuletule , ce tare tremuri! Si arati asa de suparat! "
Puiul de cerb i-a raspuns : "Ssst! Taci , nu face zgomot! Uite , din cauza mea vremea s-a racit.
A venit frigul. Eu cred ca daca o sa stau aici nemiscat pot transforma la loc vremea ca sa fie iarasi frumoasa. Sunt foarte trist ca am fost asa de rau. "
Un timp soricelul cel intelept s-a uitat la el in tacere , minunandu-se cum o fi ajuns oare cerbuletul sa se creada vinovat de schimbarea anotimpurilor. I se parea foarte important soricelului sa-l ajute pe micul cerb sa inteleaga cum stau lucrurile in aceasta lume in care traim , asa ca i-a spus : '' Nu esti tu de vina ca se schimba vremea! Aceasta este un lucru foarte firesc. Asa este viata. In fiecare an dupa primavara urmeaza vara. Atat primavara , vara , toamna , cat si iarna , sunt numai niste anotimpuri care vin si trec unu dupa altul. Primavara este anotimpul in care in padure toate inmuguresc , infloresc , cresc din nou , iar vara este foarte cald. Apoi vine anotimpul numit toamna , cand frunzele se coloreaza asa de frumos , iar dupa aceea cad din copaci , lasandu-le crengile goale. Dupa toamna urmeaza iarna. Acesta este exact anotimpul care te face sa te simti asa de infrigurat cum te simti acum. Iarna este ger , iar padurea este goala si pustie. Numai ca din fericire iarna se va termina in curand. Dupa ea va veni iarasi primavara. In fiecare an , anotimpurile vin si trec in aceeasi ordine. Se poate intampla ca iarna sa vina ceva mai repede decat vremea hotarata , iar frigul sa inceapa mult mai curand decat ar trebui. Atunci este foarte greu de gasit hrana in padure. Dar tu sa tii minte ca intotdeauna dupa iarna urmeaza din nou primavara , pentru ca asa a fost facuta lumea aceasta. Chiar si acum , in timpul iernii reci , cand iti este foarte greu sa crezi ca va mai fi din nou primavara , trebuie sa gasesti in inima ta puterea de a intelege acest adevar."
" Dar de ce nu pot sa vad ca vine chiar acum primavara ?" A intrebat foarte curios cerbutul.
"Ajuta-ma sa inteleg , te rog!"
" Uneori norii ascund soarele de pe cer . Atunci aproape nu-ti mai vine sa crezi ca soarele exista totusi in spatele lor. Apoi , dupa un timp , vantul alunga norii si te lasa sa vezi ca soarele a ramas tot acolo unde era dintotdeauna . Cateodata vara , observi cu parere de rau ca o floare minunat inflorita , se usca in scurt timp , iar semintele ei sunt luate si imprastiate de vant.
In acea clipa este greu sa-ti dai seama ca din acele seminte vor creste alte flori. Dar atunci cand anu urmator revine primavara , poti vedea cum din seminte cresc plante noi care infloresc la fel de frumos ca cele din anul trecut".
Cerbuletul asculta foarte atent ce spunea soricelul.
I se parea ca vorbele noului sau prieten au un inteles special , ca mergea drept spre inima lui. Dar mai erau atatea de spus si de aflat..." Draga Soricelule , iarna este asa de rea pentru mine , pentru ca ma face sa simt un fel de frig in suflet , la fel cu frigul de afara".
Dar Soricelul l-a sfatuit prietenos pe puiul de cerb: " Orice fiinta are propriul sau izvor de putere si de caldura in ea insasi , chiar daca este rece afara. Cauta propria ta caldura inauntrul tau si incearca sa o hranesti ca sa creasca continuu. Atunci ea te va ajuta sa te simti incalzit chiar daca afara este cel mai frig." Apoi , promitand ca se va intoarce pe acolo Soricelul si-a luat ramas bun.

Puiul de cerb a lasat cuvintele Soricelului sa patrunda pana adanc in mintea si in inima sa.
Ce ciudat i se parea! Oare la ce s-o fi gandit Soricelul atunci cand spunea " Propria ta caldura dinauntrul tau?"
Cerbuletul a pastrat foarte bine in minte aceste cuvinte si se tot gandea la ele in timpul plimbarilor sale prin padure. Pana intr-o zi obisnuita , cand plimbandu-se agale , dintr-o data Cerbuletul si-a dat seama de sensul acelor cuvinte. A inceput sa simta chiar inauntrul lui caldura misterioasa si minunata. Zilele de iarna care au mai urmat au trecut usor , iar cand a venit primavara in anul urmator Cerbuletul s-a simtit foarte diferit pe dianuntru.
Intelegea in cu totul alt fel lucrurile. De exemplu de data aceasta pricepea ca el nu putea deloc sa controleze sau sa schimbe ordinea anotimpurilor , pentru ca ele urmeaza unele dupa altele in ordinea data de natura , indiferent de aceea ce ar fi dorit el. Apoi si-a mai dat seama de ceva foarte important : ca acea caldura dinauntrul sau trebuie hranita si antrenata sa creasca astfel incat chiar si in cea mai friguroasa zi , inauntrul lui sa existe totusi propria lui caldura speciala si puternica. Din acea zi , cerbuletul a inceput sa vorbeasca despre anotimpuri cu ceilalti pui de cerb din padure. Toti si-au dat seama cat de cald si prietenos era el si ce multe stia.