Undeva departe , traia un baiat care sa angajat ca ingrijitor la un delfinarium adica la un fel de gradina zoologica pentru pesti unde se aflau mai multe bazine si acvarii cu apa de mare. Acolo au fost adusi si traiau toate felurile de pesti din ocean , chiar si cei mai mari si mai rai. Baiatul care ii ingrijea voia sa isi faca treaba cat mai bine , asa ca sa straduit sa stranga cat mai multe informatii despre fiecare peste oceanic.
Din aceasta cauza baiatul trebuia sa isi aminteasca tot timpul o multime de lucruri. Dar el avea noroc pentru ca viata pestilor il interesa foarte mult , asa ca tinea minte tot ce citise.
Intr-unul din acvarii traia un mare rechin alb , care avea cele mai infricosatoare si mai puternice falci si era cel mai mare si mai rau dintre toti pestii de acolo. Baiatul ingrijitor a aflat de undeva ca era necesar sa intre si el in apa impreuna cu rechinul pentru al hrani. Acest lucru era o problema foarte serioasa pentru ingrijitor , pentru ca odata intrat in apa cu rechinul ,se puteau intampla oricand niste lucruri groaznice. Rechinul se repezea la ingrijitor , incercand sa-l atace si infricosandu-l tare de fiecare data. Bietul baiat se straduia din rasputeri sa se fereasca de dintii rechinului , inotand , sarind in diferite directii ca sa nu fie muscat. Cand termina de hranit rechinul era mort de oboseala din cauza efortului facut.
Intr-o zi a venit la acvariu un vizitator care a privit indelung felul in care era hranit rechinul. Era dea dreptul uimit de ce vedea ca se petrece.
In sfarsit , cand ingrijitorul a reusit sa iasa afara din acvariu , bucurs ca mai scapase inca o data cu viata , vizitatorul sa apropiat de el si la intrebat: " Pentru ce intri in apa cand e timpul sa-i dai mancare rechinului?"
Ingrijitorul ia raspuns : " Am citit undeva in manualul de ingrijire a pestilor ca trebuie sa intri in apa ca sa hranesti un rechin".
"Cred ca n-ai citit din cea mai buna carte. Sau probabil n-ai inteles corect"
Ia raspuns vizitatorul. Cel mai potrivit mod de a te purta cu un rechin este sa stai cat mai departe de marginea bazinului in care se afla el.
Cand vrei sa-l hranesti trebuie sa-i arunci mancarea in apa. In felul asta nu poate sa iti faca nici un rau"
Baiatul ingrijitor a inceput sa se gandeasca la acest lucru si ideea i sa parut a fi buna. Se saturase de frica pe care o incearca zilnic , mai ales cand rechnul reusea sa isi infiga cate un colt in bratul sau piciorul lui , umplandu-l de sange. Asa ca , zis si facut , in ziua urmatoare a stat cat sa putut de departe de bazinul in care inota rechinul cel fioros si ia aruncat de acolo mancarea in apa. Rechinul a devenit foarte furios vazand ca baiatul numai intra in apa. Pentru ca el se distra de minune incercand sa-l atace si sa-l muste de picior. In sinea lui rechinul spera ca intr-o zi baiatul nici nu va mai fi in stare sa iasa afara din bazin si ca va ramane pentru todeauna acolo cu el.
Numai ca ingrijitorul era destul de destept ca sa isi dea seama ca exista mai multe feluri de a te purta cu un rechin fioros si ca de fapt nici nu consta ce credea rechinul despre el.
Ceea ce conta cu adevarat era numai propria lui siguranta.
Incepand din acea zi , el la hranit pe rechin numai de la distanta , ba chiar le-a dat voie si altor ingrijitori sa-l hraneasca. Baiatul a inteles ca in viata unele lucruri sunt mai importante decat altele si ca traind invatam ceva nou in fiecare zi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu